In tema actuala, secventele se adapteaza unei forme personale de expresie, care modifica datele originale si reorganizeaza detaliul dintr-un anumit context. Citatul cultural, imaginile cu caracter secvential sunt abordate din perspectiva artei postmoderne, care dizolva intr-o anumita masura distinctiile dintre diferite forme de expresie, cu accent pe colaj, pastisa, jocul cu imaginea.

Proiectul a inceput cu elaborarea unei serii de lucrari care au ca punct de pornire prelucrari ale detaliilor din portretele lui Ingres. Lucrarile lui Ingres devin astfel pretext pentru fragmentarea controlata a imaginii. Din detalii celebre ca detaliu am urmarit configurarea unei forme de expresie personale. In astfel de fragmente consacrate intra si reprezentarile sanului ascuns sub cot sau ale mainilor si draperiilor, care capata un caracter iconic pentru perioada respectiva. Supradimensionarea constituie o modalitate necesara a abordarii temei: impune ansamblului o anumita pregnanta vizuala, opusa fragmentelor din lucrarile originale, unde acestea nu aveau rolul de solist in imagine. Repetitia detaliilor consolideaza atat citatul cultural, cat mai ales sublinierea faptului ca secventele sunt elemente mobile care pot capata multiple configuratii, in functie de asocierile lor.

Preferinta pentru operarea cu elemente din neoclasicism apare din investigarea bogatiei de detalii si a materialitatii formelor, specifice acestui tip de imagine; fragmentele, decontextualizate si recompuse isi amplifica pregnanta vizuala, integrandu-se unei noi perceptii de structurare a ansamblului.

Abordarea actuala este sustinuta si de componenta media a proiectului, aceea a prelucrarii detaliilor cu ajutorul calculatorului, care devine un instrument pentru serializarea in format modul, colajul si rasturnarea fragmentelor, dinamizand procesul de lucru. Reinterpretarea detaliilor se realizeaza pastrand datele de desen si, intr-o anumita masura tehnica originalului, cu fragmente din portrete si nuduri.

ETAPE:

• Organizarea in format electronic a lucrarilor de factura neoclasica;
• Decuparea fragmentelor anatomice (cum ar fi detaliile de maini si nud) asociate obiectelor si suprafetelor specifice acestui tip de reprezentare;
• Rezulta o serie de imagini cu caracter secvential, prelucrate pe calculator si utilizate ca sursa pentru pictura. Anumite detalii sunt asimilate citatului cultural, functionand ca repere de stil;
• Se urmareste individualizarea detaliului in pictura prin recompunere, supradimensionare, serializare, intr-o interpretare de factura postmoderna;
• Finalitatea proiectului o constituie configurarea secventelor intr-un spatiu pictural unitar.

Propunerile pentru elaborarea lucrarilor ulterioare pastreaza supradimensionarea fragmentelor, cu interpretari de natura compozitionala, cromatica, prin decuparea formelor in interiorul cadrului si colajul acestora.

Preferinta pentru acest tip de imagine apare din descoperirea valentelor expresive pe care le pot avea corpuri si detalii decupate din context, cu scopul de a se integra unei noi perceptii de structurare a formelor. Finalitatea interpretarii detaliilor cu caracter secvential o constituie recompunerea intr-o imagine coerenta din punct de vedere plastic,pastrand din valentele fragmentelor originale, dar intr-o configuratie de natura subiectiva. Luand in discutie operarea cu elemente din neoclasicism, care sunt opuse tipului de reprezentare modern, se poate afirma ca tot ceeace este in opozitie cu modernismul e susceptibil de a deveni postmodern.

Click vizualizare proiect - pdf - 4,36 Mb